Initial nu am dezvaluit povestea cumpararii alfei mele, nu stiam cum reactioneaza oamenii asa ca nu am vrut "sa risc". Acum, dupa cateva luni petrecute pe acest forum va impartasesc una din cele mai frumoase intamplari traite de mine, cumpararea masinii.
Intr-o sambata de primavara a anului 2008, fara a avea permis de conducere, avand perspectiva unui bonus, deci ceva banuti care intrau in cont pe
neasteptate, sun un prieten cu gandul de a merge sa ne uitam la masini. Cautam o masina noua, aveam in minte cateva marci generaliste. Intrucat nu aveam permis de conducere nu ma grabeam in niciun fel la achizitionarea unei masini, vroiam doar sa fac o alegere buna –si am facut!
Inainte de toate, trebuie sa mentionez ca eram deja fun alfa romeo, admiram alfa romeo de ceva timp. Un prieten avea o alfa 156 si a avut grija sa “ma imbolnevasca” definitiv de alfa. Periodic ma uitam pe site-ul alfa romeo sa vad pozele si urmaream constant stirile cu alfa. Tin minte si acum acel 159 visiniu ce era pe site in anul 2007/2008.
Asadar, revenid:
- Prima vizita, Renault: Din toate masinile expuse m-a atras un Renault Megane sedan, echipare buna, jante….. Faina masina insa nu m-am regasit deloc in ea, prea mare pentru nevoile mele. Pas!
- A doua vizita, din rau in mai rau, Skoda. Am vazut Skoda Octavia, Superb nici un intra in discutie. Am vazut-o, mi se parea atat de mare, o gramada de plastice dure, urate si cateva table conturau o masina…Am iesit dezamagit.
- A treia vizita: Peugeot. M-am orietat catre un 207 pentru ca se incadra in buget. Nu tin minte exact ce echipare era masina expusa dar, la prima impresie, mi-a placut. Desi, am fost aproape de a cadea din picioare cand am auzit pretul, peste 14k euro, o vroiam. Deja ma visam la volanul ei!
In timp ce mergeam spre casa am trecut pe langa showroom alfa romeo. Am decis rapid sa vedem live masinile la care visam atat. Ora era destul de tarzie, aproape de ora inchiderii. Un domn elegant,tanar, ulterior aveam sa aflu ca este agent de vanzari, ne-a intrebat daca ne poate ajuta cu ceva. I-am explicat ca de fapt caut o masina mica si am un buget limitat, dar fiind un fan alfa romeo am trecut sa vad masinile. I-am spus bugetul meu si mi-a raspuns senin: sa vedem ce putem face, e greu sa gasim o masina la banii astia, dar nu imposibil. Mi-a explicat cu rabdare ca au lichidare de stoc la 147, reduceri destul de mari, asa ca sanse erau. La plecare am primit o brosura cu alfa romeo 147. Vreau sa va spun ca din acel moment posterul Pamelei Anderson parea lipsit de orice expresivitate, nu-si mai gasea locul. Am tinut acel catalog ca pe o biblie (inca il am) in fiecare seara il rasfoiam visand la ea. In catalog erau doua alfa romeo 147: una argintie si una albastra, blue MonteCarlo...
La aproape 2-3 saptamani de la vizita in showroom,intr-o seara, primesc un mesaj sec (incerc sa reproduc): “Asa cum am promis, se poate. Am gasit o masina care indeplinseste conditiile dvs. Daca va mai intereseaza va rog sa ma contactati. xxx” (Inca am mesajul salvat pe un telefon vechi). Nici un stiam cum sa reactionez, nu-mi dadeam seama daca era o gluma sau un vis. A doua zi, am luat legatura cu agentul de vanzari (pe care il consider prieten si ii multumesc mult
) si am demarat procedura cumpararii unei alfa 147 progression, neagra. Din cauza unei incurcaturi, nu s-a mai gasit pe stoc o alfa 147 neagra asa ca mi s-a propus o alfa blue. Dupa 2-3 runde de negocieri, in urma unei oferte de nerefuzat, am acceptat.
Dupa alte mici inconveniente, de toate felurile, conversia RON-Euro s.a.m.d., totul s-a rezolvat.
[…]
Am fost sunat si anuntat ca peste 2 zile pot merge sa ridic masina. Aveam acum o alta problema: cum ridic eu masina daca nu am permis ? M-am vazut nevoit sa il rog pe tatal meu sa vina sa o ridice. El stia ca vreau sa imi cumpar masina dar a aflat abia in momentul acela ce marca e masina, alfa romeo. Sincer, nu a fost prea incantat...
Ziua zero: Toata familia era prezenta pentru a ridica masina. Nu pot sa va explic ce zambet tamp aveam pe fata si ce reactie au avut ceilalti membrii ai familiei, auzeam intrebari la care nu mai puteam raspunde de emotie: asta e? asa arata ? mmmm, da e frumoasa, bravo! Tatal meu, initial destul de sceptic in privinta masinilor italiene, conducand catre casa avea un zambet imens pe fata, ii placea...
Imaginati-va ce era in sufletul meu, prima mea masina, masina la care visasem, era condusa de altcineva…
povestea continua…cand voi avea timp poate adaug si continuarea.
O seara faina!
Register
Login
FAQ
Search
manusi RS Gordini style. 
dar sunt o nuanta deschisa, din anumite unghiuri aproape ca nu iti dai seama ca am folii. (asa am vrut eu sa fie).
"Am primit raspunsul ,trebuie sa mai asteptati putin au cerut informatii la tehnic si la productie." -asta e raspunsul celor de la ThyssenKrupp Bilstein 