Salutare, deși nu m-am introdus cum trebe pe forum, am sa va zic povestea mea că si introducere iar apoi ne întoarcem la starleta acestui thread.
Încă de mic , când aparuse need for speed carbon, ma îndrăgostisem de AR Brera. Așteptam să ies de la școala să mă joc cu ea pe străzile orașului virtual. Știu că jucasem tot jocul fara sa o schimb. De atunci am rămas cu fixație pe designeul agresiv si masculin al mașini. Am salivat ani întregi la o mașină de genul.
Timpul a tot trecut, la fel si anii de școală si liceu. Ajuns la facultate si cu un job, aveam nevoie de permis si de mașină. Zis si făcut, permisul luat si prima mașină cumpărată din ce bănuți aveam, o opel corsa c 1.0 .
Cum mergeam prin Timișoara, vedeam des o Brera 2.4 diesel , albastra cu jenti aurii. Acea imagine mi-a activat memoriile zilelor bune, si m-am aprins in a cumpăra o alfa Romeo. Având buget limitat, am achiziționat o 156 benzinara 2.0 jts facelift. Cheala, lovită de topor(la propriu) însă mecanic perfecta. Timp de un an aceasta mă servit superb, nu am avut nici o problema cu ea, încă trage de rupe,însă vizual, nu era la fel de plăcută că si sora ei mai tânără 159.
Si așa ajungem la eroina noastră , cu ocazia terminării facultății, si cu jobul meu actual, am zis sa îmi îndeplinesc un vis. Visul de a deține o alfa 159/brera. Eu tot stalkuiam aici pe forum, însă nu prea postam. Recent am văzut anunțul lui Sorin si am știut că acea mașină este THE CAR. Am zis că rup pe dracu in patru si fac rost de bani.
După câteva săptămâni de spam către Sorin, sâmbătă am mers in Targul Jiu sa o vad. Sorin ma așteptat cu mașina pornită si fara prea multe cuvinte ma urcat în ea. A fost dragoste la prima conducere. Mașină se comporta extraordinar, interiorul impecabil , asemenea unei mașini noi, cu 0 km. Deși era prăfuită pe exterior, se vedea că acesta mergea des la masaj si la terapie , neavând riduri. După acea experiență, miercuri am scos banii de la banca, iar joi am plecat iară spre târgul Jiu. Ajuns acolo, nedormit d e emoții, am așteptat cu nerăbdare momentul in care mă putea urca in ea, pentru drumul de întors. Sorin mi-a umplut portbagajul cu bunătăți ( jenti de iarna, capacele , preșuri, filtru sport, ulei selenia, casetofonul original si toate necesarele). După niște indicații de întreținere, am plecat spre Timișoara. Între Targul Jiu si Petroșani,a plouat torențial, însă mașină ignora complet ploaia, rulând fantastic. Silențioasă,fortoasa si eleganta, a bătut acel drum de munte perfect.
Pe porțiunile întinse, puterea mașini mă lua pe neasteptat, singurul giveaway înafara de speedometru era botul mașinilor germane ce le lăsăm în urma.
Cum am ajuns acasă, am parcat-o langa sora ei mai invarsta, unde au început ele sa povestească cat am urcat sus sa las cadourile lăsate de Sorin.
Când m-am întors, 159-le mă chema pentru o tura nocturnă, iar eu, cum sunt ușor de influențat de frumusețea sa, m-am urcat la volan pentru a ii da o tura. După ce am ars benzina pentru cam o ora, am zis sa o îmbăiez si sa incheiam seara , fiind amândoi obosiți.
Mulțumesc Sorin pentru acest vis devenit realitate, să știi că si Giulia e pe lista visurilor , însă până atunci, aceasta mașină îmi va mânca tot bugetul!
Sent from my ONEPLUS A5010 using Tapatalk
Register
Login
FAQ
Search
