georgecristian Quote:
Poveste asta are legatura cu destinul, altfel nu schimba cu nimic meritele lui Ferguson, un mare antrenor fara nicio legatura de cauzalitate cu acest Mark Robins de care nu am auzit vreodata pana acum, sau poate am uitat repede. Este o anecdota si cam atat. Ferguson castigase trofee la nivel local si international (Cupa Cupelor) cu Aberdeen (cam acelasi nume cu Unirea Urziceni la nivel european) inca inainte de cariera la MU.
IN spiritul fotbalulului, al celui britanic cu atat mai mult, scopul oricarui atacant din lume este sa dea gol pt ca echipa lui sa castige. Acest Robins a inscris pentru el in primul rand, si apoi pentru echipa, eventual marginal pentru antrenor. nu vad de ce omul Ferguson ar trebui sa ii poarte recunostinta . Simpatie , OK.
Pana la urma , Ferguson este cine este, o valoare in sine, inutil de dezvoltat subiectul
Nu am zis ca Ferguson nu ar avea merite, ci doar ca e perceput ca un caracter oarecum mai grobian. 'Anecdote' despre caracterul lui sunt mai multe. Tare mi s-a parut si cea consumata in 99, in anul faimoasei triple. Fostul sau asistent, Brian Kidd plecase la Blackburn si isi publicase memoriile. Cel caruia inca i se adresa cu Boss sau Gaffer, i-a 'eviscerat' insa autobiografia scotand la iveala chestii discutate numai intre cei 2 si zugravindu-l ca pe un om bantuit de cosmarul incertitudinii asupra abilitatilor sale de antrenor si cu probleme de sanatate. Chiar in acel an, dupa egalul 0-0 la Blackburn care a consfiintit retrogradarea gazdelor, intrebat fiind de reporteri daca simte o oarecare urma de regret ca a trebuit sa il retrogradeze pe fostul sau colaborator, a mestecat celebra lui guma si a dat urmatorul raspuns: 'Oh, well'. Nu ceva ca imi pare rau dar asta e fotbalul, ne vedem interesul propriu (foarte de inteles la o adica)...
Si cat despre faptul ca e o valoare inatacabila, hmm...ma numar printre cei care s-au intrebat alaturi de celebrul gazetar Brian Glanville cum e mai corect formulat: succesul lui United se datoreaza lui Ferguson, sau United e successful despite Ferguson
palmaresul sau e inatacabil, insa gasesc ca SAF e oarecum overrated. Si la care au contribuit o gramada de momente precum cel cu Robins. Putini manageri au fost atat de ocrotiti de noroc precum scotianul (ok, norocul ii ajuta pe cei puternici, fair enough). Uite ca exemplu celebra sa tripla din 99, inca nerealizata de nici o alta echipa europeana (nu sunt 100% sigur aici, s-ar putea ca Barca sa fi repetat performanta anul trecut, nu stiu daca a castigat Cupa Spaniei).
1. FA Cup: semifinala impotriva castigatoarei dublei din sezonul precedent, Arsenal. Rejucarea adica, intrucat primul meci se incheiase egal si conform regulamentului FA Cup nu se trecea la penalty-uri. 1-1 aproape de finalul partidei cand Roy Keane este eliminat si United ramane in 10 jucatori. Ultimul minut, penalty ptr. Arsenal. Bate cel mai bun jucator, Bergkamp care rateaza. Si cele 90 de minute regulamentare se termina, urmeaza prelungirile cu regula sudden death. United nu mai trece de mijlocul terenului exceptand minutul 109, cand Vieira trimite aiurea mingea, Giggs pleaca din jumatatea proprie, depaseste 4 sau 5 jucatori ai lui Arsenal si marcheaza un gol antologic.
http://www.youtube.com/watch?v=cilUpB9UUfc" onclick="window.open(this.href);return false;
In finala o simpla formalitate cu Newcastle.
2. Campionat: se merge bara la bara cu Arsenal si Chelsea pana cand ultima cedeaza uluitor puncte acasa cu ultimele 3 clasate. Raman United si Arsenal la egalitate de puncte, diferenta favorabila la goluri ptr. ultimii. Program: United deplasare grea la Blackburn (campioni cu 3 sezoane inainte actualmenete luptand ptr. evitarea retrogradarii, manager Brian Kidd) dupa care meci acasa cu Tottenham (singura echipa ce o invinsese pe United in acel an, 3-1 in Cupa Ligii). Arsenal, 2 meciuri usoare cu 'troubled' Leeds (tocmai fusese schimbat antrenorul, fostul tunar David O'Leary fiind noul manager) si acasa (pare-mi-se cu M'brough). Contrar tuturor pronosticurilor, Arsenal pierde in min. 86 la Leeds in vreme ce United remizeaza la Blackburn 0-0. Rolurile se schimba, United devine favorita certa ptr. ca Spurs nu e nimeni alta decat rivala de moarte a tunarilor si nimeni din suporteri nu vrea ca titlul sa ajunga la vecinii de cartier. Numai ca la Spurs juca in acea perioada un anume David Ginola - fost component al acelei Newcastle United care avea sa cedeze un avans de 12 puncte cu 2 ani inainte in fata lui United ptr. a pierde dramatic tiltul. Si care a fost in acel an singurul fotbalist din istoria de pana acum a Premiership desemnat Player of the Year nejucand ptr. top4, mai mult Tottenham terminand pe 11. Si un anume Les Ferdinand, component al aceleiasi Newcastle cu 2 ani in urma. Si George Graham, fostul manager al lui Arsenal. Spurs avea sa socheze ambele galerii, deschizand scorul, si United pareau doomed. Ginola avea insa sa fie retras providential de pe teren chiar in prima repriza (dupa primele 20 de minute daca nu ma insel) si United avea sa revina in joc si sa castige cu 2-1. Game, match, title.
3. ChampionsLeague, finala cu Bayern la Barcelona. Daca se termina 3-0 ptr. nemti nu cred ca avea nimeni ceva de comentat. Insa asupra acelui meci nu mai e nimic de zis
Funnily enough, primul meci al acelui sezon memorabil avea sa fie supercupa Angliei intre Arsenal (castigatoarea titlului si a cupei) si locul 2 in sezonul precedent, United. Arsenal avea sa ii spulbere pe diavoli cu 3-0 si multi dadeau ca sigura demiterea lui Ferguson. Din nou.
N-a mai fost Robins, au fost mult mai multi care au contribuit, dar ce mica e distanta intre nimic si totul. Un penalty ratat, punditii sunt de parere ca daca Arsenal castiga acea semifinala de Cupa, oamenii lui Ferguson n-ar mai fi avut puterea morala sa treaca prin atatea.
PS: si nu sunt fan Arsenal, ci al rivalei
si mai am multe 'anecdote' cu Ferguson, un personaj uluitor intr-adevar. Foarte bun motivator insa ceva mai limitat ca si tactician.
Register
Login
FAQ
Search
