Va salut cu drag,
Chiar daca masina nu mai este a mea, as vrea sa va fac cunostinta cu prima mea iubire. Ne intalneam intr-o zi frigoroasa de februarie, in anul 2010. La momentul respectiv imi cumparam prima mea masina, si facusem un credit de 4.000 euro in banca, deci trebuia sa fie ceva care sa merite. Nu stiam nimic despre Alfa Romeo si nici nu luasem in calcul aceasta optiune. La cautari specifice pe site-urile de anunturi, am bifat cateva optiuni si
prima care a iesit a fost ea. Am stiut de la prima poza ca mi-o doresc, am sunat si am cumparat-o in aceiasi zi. Nu m-a interesat sa-i fac teste, sa intreb, eram indragostit iremediabil. Nu ma interesa consumul de 15l in oras, nu ma interesa starea deplorabila si murdara in care era, nu ma interesa nimic. Dupa ce am luat masina am stat impreuna aproximativ 1 an. Dotarile erau multe si premium, sistem stock BOSE, scaune incalzite, clima duala, jante, etc etc etc
Apoi, in viata mea s-a produs un eveniment. A trebuit sa plec de la locul de munca, pentru ca nu se mai putea lucra acolo, si am decis sa pornesc pe cont propriu in deschiderea unei afaceri. Din pacate, sacrificiul a fost Alfa mea, iar banii pe care i-am luat m-au ajutat sa incep o afacere, asadar pot spune ca ii datorez mare parte din succesul meu. De aceea, consider ca este o masina care trebuie admirata, si care pentru mine, va ramane intotdeauna prima iubire. O voi numi "Sacrifice" pentru ca ea s-a sacrificat sa-mi fie mie bine. De atunci si pana acum, nu mi-am permis sa-mi cumpar o Alfa, insa m-am refugiat in machete, cred ca am peste 100 la toate scarile. Anul trecut, dupa mai bine de 2 ani, in familia noastra a intrat o Giulietta rosie 1.4, 170cp care ne bucura sufletele in fiecare zi, spun "ne" pentru ca este mai mult masina "ei" si amanta "mea". Voi scrie despre ea, intr-un alt post.
Multumesc,